Automatizarea industrială şi robotica: în continuare o lume a bărbaţilor?
Publicat la 07 februarie 2024 în Sustainable Manufacturing
Cum este să fii astăzi femeie în automatizare? Trei femei de la OMRON Europe vorbesc despre experienţele lor în lumea automatizărilor industriale, despre provocările cu care se confruntă şi despre instrumentele şi sprijinul care le-au ajutat să se dezvolte.
Când Wendy Tonks şi-a început cariera în domeniul ingineriei în Regatul Unit, în urmă cu puţin peste 20 de ani, una dintre primele reguli de bază pe care a trebuit să le stabilească a fost că nu se afla acolo pentru a servi ceaiul.
„Aveam douăzeci de ani, eram singura femeie într-o echipă formată în principal din foşti militari de patruzeci de ani, ceea ce a făcut viaţa interesantă. Se făceau glume şi se presupunea că eu voi prepara ceaiul. Întotdeauna am refuzat, deoarece am considerat că este important să stabilesc această limită de la început”, povesteşte aceasta.
A durat vreo doi ani până când colegii ei bărbaţi au acceptat-o ca pe un egal.
„Trebuia să construiesc această încredere şi să dovedesc că sunt capabilă”, îşi aminteşte aceasta.
Au trecut două decenii şi, din fericire, Wendy nu mai trebuie să se confrunte cu atitudini misogine la locul de muncă. Aceasta este inginer principal de testare a sistemelor la OMRON Europe şi lucrează în cadrul echipei de cercetare şi dezvoltare a companiei din Țările de Jos, care include ingineri hardware şi software, specialişti în date, testeri şi ingineri mecanici. Un sfert dintre colegii săi sunt femei.
„În Țările de Jos avem femei care lucrează în toate domeniile de cercetare şi dezvoltare, iar acest lucru este fantastic. Îmi place faptul că avem o echipă atât de diversă, deoarece aceasta are ca rezultat moduri diferite de gândire, ceea ce poate fi foarte util atunci când rezolvăm probleme”, afirmă aceasta.
Încă în minoritate
Totuşi, în afara locului de muncă, atunci când Wendy participă la evenimente şi conferinţe din industrie, a ceasta spune că este în continuare privită ca o anomalie în calitate de femeie din domeniul cercetării şi dezvoltării în automatizare.
„Există tendinţa de a avea foarte puţine femei care prezintă subiecte tehnice, iar acest lucru este adesea remarcat în timpul conversaţiilor. Oamenii spun lucruri de genul „Oh, sunteţi prima femeie cu care am vorbit astăzi”.
Această dovadă anecdotică a faptului că femeile sunt încă insuficient reprezentate în rolurile din domeniul tehnologiei şi al ingineriei este susţinută de numeroase surse de date. Analiza McKinsey şi Eightfold AI privind forţa de muncă europeană în anul 2022 a constatat că femeile ocupă doar 22 % din toate rolurile tehnologice din companiile europene.
Una dintre cele mai mari probleme ale faptului de a te afla în minoritate este sentimentul de izolare pe care îl poate crea.
„Pentru o perioadă foarte lungă de timp la începutul carierei mele, nu am putut vorbi despre cum mă simţeam, deoarece toate prietenele mele lucrau în domenii precum contabilitate şi călătorii, care erau lumi foarte diferite de cea a ingineriei. Acum caut această camaraderie şi comunitate şi particip la evenimente care le oferă femeilor o platformă pentru a-şi prezenta şi discuta ideile. Săptămâna viitoare de exemplu, voi merge la un eveniment pentru femeile din domeniul securităţii cibernetice. Cred că aceste întâlniri din industrie promovează un sentiment de comunitate, astfel încât femeile să ştie că nu sunt izolate”, a afirmat Wendy.
Singurătatea de la vârf
Adesea, izolarea creşte cu atât mai mult cu cât femeile urcă mai sus pe scara ierarhică, deoarece doar un procent foarte mic ajung la nivel superior de conducere. Potrivit datelor furnizate de Figures, doar unul din şapte directori din cadrul conducerii superioare a companiilor europene de tehnologie este femeie.
Philippa Glover este mamă a doi copii şi membră a echipei de conducere superioară a OMRON din Regatul Unit şi Irlanda. Aceasta afirmă că, în prima parte a carierei sale nu s-a văzut niciodată ca o „femeie din industrie”; de-abia după ce a avut copiii şi a devenit mai expusă la conducerea superioară a companiei şi-a dat seama că era adesea singura femeie din încăpere.
„Realitatea actuală este că, din păcate, nu există întotdeauna alte femei în încăpere. Acest lucru poate fi inconfortabil şi, prin urmare, trebuie să creăm un mediu de susţinere. A avea spaţii sigure pentru a vorbi despre experienţele pozitive şi despre provocările întâlnite este o parte uriaşă a acestui lucru”.
Importanţa susţinerii grupurilor marginalizate
Aceasta continuă: „Susţin cu pasiune grupurile marginalizate; am un grup fantastic de colegi lideri - atât bărbaţi, cât şi femei - care m-au sprijinit, m-au susţinut şi, mai important, m-au provocat să ajung în punctul în care mă aflu şi care vor continua să facă acest lucru, pentru a se asigura că îmi ating potenţialul şi că îmi construiesc o carieră plină de satisfacţii şi de succes”.
Alături de susţinerea grupurilor marginalizate, mentoratul şi coaching-ul reprezintă alte forme de sprijin care pot fi de nepreţuit pentru femeile care ocupă funcţii de conducere. În calitate de şef de echipă pentru IPC, HMI & Robotics la fabrica OMRON North Brabant din Țările de Jos, Iris Brem, în vârstă de 31 de ani, supraveghează o echipă de 26 de angajaţi din producţie ai fabricii.
Un manager tânăr, cu o pregătire tehnică, a descoperit că gestionarea şi motivarea oamenilor reprezintă una dintre cele mai provocatoare aspecte ale rolului său. Pentru a o sprijini în propria dezvoltare şi în procesul de luare a deciziilor, Iris a rugat-o pe fosta directoare de logistică al amplasamentului - o colegă pe care o admira şi o urmărea - să îi fie coach.
„În fiecare lună stăm împreună şi discutăm despre provocările cu care m-am confruntat. Aceasta mă ajută să fac faţă acestor provocări şi îmi dă sfaturi. Discuţia mă ajută şi consider că modul în care aceasta gestionează oamenii este extrem de inspirat”, afirmă Iris.
Noile modele de lucru promovează egalitatea
Iris este, de asemenea, de părere că pe măsură ce angajatorii adoptă practici de lucru mai flexibile, sunt eliminate unele dintre barierele practice care au împiedicat în trecut femeile să acceadă în funcţii de conducere.
„Săptămâna de lucru de 40 de ore este mult mai puţin frecventă decât era înainte, deoarece oamenii se străduiesc să găsească un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea privată, de asemenea, îngrijirea copiilor este împărţită mai echitabil între părinţi, iar companiile sunt mai deschise la munca hibridă şi la cea cu fracţiune de normă. Cu aceste schimbări, cred că ar trebui să reuşim să inversăm tendinţa ca prea puţine femei să facă o carieră în tehnologie”, a declarat Iris.
Dar chiar dacă din punct de vedere practic, este mai uşor pentru femeile din ziua de azi să echilibreze munca şi îngrijirea, lipsa de încredere şi de încredere în sine poate împiedica în continuare progresul.
„Am în echipa mea fete care au ambiţie, dar nu au încredere. Lucrez cu acestea la planuri de dezvoltare, deoarece îmi doresc cu adevărat să încurajez mai multe femei să îşi atingă ambiţiile profesionale. Simt că uneori femeile au nevoie să fie încurajate pentru a crede în ele însele”.
Aceasta afirmă că structura non-ierarhică şi etosul incluziv de la OMRON o ajută în acest sens.
„La OMRON, avem 26 de naţionalităţi diferite. Bărbaţii şi femeile sunt trataţi la fel. Toată lumea este văzută ca fiind egală”.
Aruncaţi o privire pe blogul nostru, pentru alte părţi ale seriei de articole „Femeile în automatizare”, de exemplu pentru a vedea ce trebuie făcut pentru a atrage mai multe femei în domeniul automatizării.
Citiţi alte bloguri despre producţia sustenabilă