Următorul sistem de operare pentru producția industrială în Europa: De la control la coexistență
Publicat la 08 ianuarie 2026 în Industria 4.0
De mai bine de două secole, povestea progresului industrial a fost scrisă în limbajul controlului. Control asupra mașinilor. Control asupra proceselor. Control asupra resurselor și, uneori, chiar asupra oamenilor. Aceasta a fost logica ce a susținut producția de masă și lanțurile globale de aprovizionare.
Însă astăzi, limitele sale devin evidente.
Industria globală de producție funcționează acum într-o lume definită de volatilitatea climatică, insecuritatea energetică, contracția demografică și fragmentarea geopolitică. În Europa, unde costurile energiei sunt ridicate, forța de muncă este limitată, iar competiția globală intensă, succesul nu va depinde de scară sau viteză, ci de capacitatea noastră de a combina tehnologia, valorile umane și colaborarea într-un model de progres mai rezilient.
La Expo Osaka 2025, Ikuo Tateishi, Președintele Human Renaissance Institute și nepotul fondatorului OMRON, a transmis un mesaj clar: era maximizării și a controlului se încheie – iar o nouă eră a coexistenței începe.
Vechiul sistem de operare industrial, construit pentru predictibilitate și optimizare, trebuie înlocuit cu rețele adaptive, co-creative, care conectează oamenii, mașinile și planeta.
Viitorul industrial al Europei depinde de coexistență: De la optimizare la autonomie și dincolo de aceasta
Fondatorul OMRON, Kazuma Tateishi, a anticipat această transformare în urmă cu peste 50 de ani, prin Teoria SINIC, care descrie modul în care știința, tehnologia și societatea evoluează în bucle continue de feedback.
- o Societate a Optimizării (în jurul începutului anilor 2000), centrată pe eficiență și productivitate; la
- o Societate Autonomă (2025–2050), în care sistemele se auto-organizează, comunică și învață fără control centralizat; la
- o Societate Naturală, în care umanitatea, tehnologia și natura evoluează în armonie, formând un ecosistem regenerativ și echilibrat.
Această progresie, cândva teoretică, se desfășoară acum în timp real în fabrici din întreaga lume. Mașini care detectează, decid și se adaptează în timp real; sisteme de producție care răspund dinamic la variații; și fabrici care partajează date operaționale pentru a îmbunătăți eficiența energetică și a materialelor.
Pentru a clarifica: autonomia nu înseamnă eliminarea oamenilor. Înseamnă amplificarea intenției acestora. Trecerea de la control la coexistență înseamnă facilitarea unei tehnologii care ascultă, colaborează și creează spațiu pentru creativitatea și scopul uman.
Noul plan: Șase schimbări către o economie a coexistenței
Tranziția către coexistență necesită regândirea modului în care sistemele de producție sunt proiectate, conectate și măsurate. Aceasta nu se bazează pe o singură inovație, ci pe o transformare integrată la nivel de tehnologie, cultură și colaborare. Pentru a prospera în această nouă eră, Europa trebuie să treacă de la control la coexistență pe șase dimensiuni interconectate:
1. De la eficiență izolată la reziliență sistemică
Eficiența rămâne necesară, dar nu mai este suficientă. Producătorii europeni au acum nevoie de sisteme care pot trece de la logica controlului la feedback adaptiv și de sisteme care se ajustează continuu, mai degrabă decât reactiv.
În mod practic, acest lucru înseamnă, de exemplu, utilizarea automatizării și a inteligenței artificiale pentru a stabiliza operațiunile și pentru a spori reziliența, anticipând variabilitatea și menținând productivitatea în condiții instabile.
De exemplu, tehnologiile inteligente de viziune artificială și mentenanță predictivă ajută producătorii să echilibreze debitul de producție cu consumul de energie, reducând simultan risipa și timpii de nefuncționare neplanificați.
Aceasta este reziliența ca avantaj competitiv, iar Europa este poziționată în mod unic pentru a o conduce.Timp de decenii, regiunea a promovat un ecosistem industrial echilibrat, în care umanitatea, natura și tehnologia coexistă. Următoarea generație de producție industrială va construi direct pe această fundație.
2. Co-creare în locul competiției
Co-crearea înseamnă colaborarea între industrii, guverne și instituții de cercetare pentru a rezolva provocări comune. În Europa, există deja o bază solidă pentru colaborare: grupuri de inovare, alianțe de cercetare și programe de sustenabilitate.
Următorul pas este ca aceste rețele să devină mai deschise și mai agile, accelerând modul în care ideile se transformă în impact real. Nicio companie sau națiune nu poate realiza singură decarbonizarea sau digitalizarea.
Următorul pas este ca aceste rețele să devină mai deschise și mai agile, accelerând modul în care ideile se transformă în impact real. Nicio companie sau națiune nu poate realiza singură decarbonizarea sau digitalizarea.
Avantajul competitiv în producția industrială va proveni din ce în ce mai mult din inovația partajată. De exemplu, în Centrele de Automatizare OMRON din întreaga lume, clienții pot derula teste de tip proof-of-concept utilizând robotică, sisteme de detecție și sisteme de control bazate pe inteligență artificială, în condiții realiste. Colaborăm cu producători de mașini și integratori de sisteme pentru a aduce aceste soluții direct pe linia de producție.
3. De la producție liniară la design circular
Tranziția către Societatea Naturală prevede un echilibru între industrie și mediu. În Europa — deja liderul mondial în materie de reglementare — circularitatea devine atât o necesitate de mediu, cât și una economică. În termeni de producție industrială, acest lucru înseamnă depășirea modelelor de tip „extrage–produce–elimină” și trecerea la producția circulară, în care sistemele sunt proiectate pentru a regenera materiale și energie.
Automatizarea trebuie să susțină:
- producția fără deșeuri,
- recuperarea materialelor,
- și regenerarea energiei.
Aplicăm acest principiu atât intern, cât și împreună cu clienții noștri. Propriile noastre fabrici implementează sisteme de vizualizare și reducere a consumului de energie, în timp ce soluțiile de automatizare — precum acționările optimizate energetic și controlerele de mișcare compacte — îi ajută pe clienți să obțină reduceri măsurabile ale emisiilor de CO₂ pe liniile de producție.
4. De la control centralizat la inteligență distribuită
Următoarea etapă a producției industriale se va baza pe module autonome, conectate, care gândesc local și învață global. Această arhitectură descentralizată crește agilitatea și reziliența, permițând funcționarea continuă chiar și atunci când părți ale sistemului sunt perturbate.
Dezvoltăm o platformă globală de date care conectează datele generate de dispozitivele și serviciile noastre cu datele partenerilor, creând baza pentru noi soluții care combină hardware, software și servicii. Această platformă contribuie la lansarea unei noi ere a inteligenței distribuite. Ea va conecta dispozitivele de ultimă generație, sistemele de control și analizele din cloud, astfel încât fabricile să poată învăța continuu și să se adapteze în timp real. În întreaga Europă, producătorii care testează integrarea IT/OT cu parteneri precum Cognizant utilizează date în timp real de la senzori și modele predictive pentru a optimiza performanța producției și a îmbunătăți flexibilitatea operațiunilor lor.
5. De la eficiență la transparență
Pe măsură ce automatizarea devine mai autonomă, încrederea înlocuiește controlul ca fundament al stabilității sistemelor. Guvernanța tehnologică asigură faptul că autonomia este responsabilă, explicabilă și etică.
OMRON a integrat aceste principii în activitatea de cercetare și dezvoltare printr-un cadru care impune ca fiecare inovație să fie evaluată din perspectiva securității, transparenței și impactului social. În conformitate cu Politica noastră de Guvernanță a Inteligenței Artificiale, integrăm principiile de explicabilitate și trasabilitate a datelor în sistemele noastre de robotică și automatizare, pentru a ne asigura că operatorii umani pot înțelege și supraveghea deciziile automatizate.
În sens mai larg, transparența devine un factor de diferențiere competitivă: producătorii care pot demonstra modul în care sistemele lor iau decizii vor construi un nivel mai ridicat de încredere în rândul clienților, autorităților de reglementare și societății. Această încredere este deosebit de importantă atunci când procesul decizional este partajat între oameni și mașini.
6. De la predictibilitate la adaptabilitate
Coexistența necesită adaptabilitate organizațională și sisteme care pot răspunde schimbării fără a-și pierde integritatea. Cele mai solide sisteme de producție vor fi cele care se pot adapta prin:
- trecerea rapidă între variante de produs,
- abilitarea echipelor să optimizeze în timp real,
- reproiectarea fluxurilor de lucru fără luni de inginerie.
Această combinație de agilitate tehnologică și autonomie organizațională reflectă echilibrul anticipat în următoarea etapă a Teoriei SINIC, Societatea Naturală, în care creșterea nu este determinată de scară, ci de armonie și capacitate de reacție.
Un parcurs realist înainte
Trecerea de la control la coexistență nu va fi ușoară. Climatul politic și economic din multe regiuni favorizează protecționismul în detrimentul colaborării. Preocupările legate de relocarea locurilor de muncă, securitatea datelor și inteligența artificială etică sunt legitime și trebuie abordate în mod transparent.
Contactați-ne pentru mai multe informații
OMRON a făcut un pas de referință prin transformarea Teoriei SINIC într-un proiect open source, invitând inovatori din întreaga lume să co-creeze tranziția dintre Societatea Autonomă și Societatea Naturală.
Mesajul este clar: tranziția de la control la coexistență va avea succes doar dacă este colaborativă. Industria, tehnologia și societatea trebuie să evolueze împreună, ghidate de un scop comun și de beneficii reciproce.
Fiecare revoluție industrială a reprezentat un upgrade al sistemului nostru de operare colectiv. Următoarea nu este despre înlocuirea oamenilor cu mașini. Este despre reconectarea tehnologiei la scop. Dacă controlul a fost limbajul secolului al XX-lea, coexistența va defini secolul XXI. Următorul val de progres industrial va fi construit pe o modalitate mai sustenabilă, mai umană și mai rezilientă de a crea valoare, iar Europa are potențialul de a conduce acest progres la nivel global.
